de Melissa Calil, clasa a IX-a A
Sursă imagine: www.pinterest.com
Trecutul reprezintă o parte importantă din viața fiecărei persoane. Există amintiri care ne aduc zâmbetul pe buze și ne dau încredere, dar există și momente care au lăsat urme și ne influențează felul în care privim prezentul.
De multe ori, experiențele prin care trecem ne schimbă fără să ne dăm seama. Ceea ce trăim în copilărie sau în alte perioade ale vieții poate influența modul în care simțim și reacționăm chiar și după mulți ani. Ajungem să trăim emoțiile mai intens, să analizăm prea mult anumite situații și să credem că oamenii sunt împotriva noastră, chiar și atunci când realitatea este diferită.
Trecutul poate ajunge să ne urmărească în prezent și să ne influențeze modul în care simțim sau gândim.
Și eu am observat că trecutul mi-a influențat prezentul mai mult decât credeam. Privind în urmă, îmi dau seama cât de mult m-am schimbat.
În copilărie, eram plină de energie, mai deschisă și găseam bucurie în lucrurile simple. Îmi plăcea foarte mult să pictez și reușeam să transform culorile într-un mod de exprimare. Mai târziu, am abandonat această pasiune și am simțit că m-am îndepărtat de o parte din mine.
La un moment dat, îți dai seama că nu trecutul te răneşte, ci faptul că îl porți zilnic cu tine, deoarece nu poți deschide o uşă nouă dacă în mână ai doar chei vechi. Nu putem rămâne blocați la nesfârşit în ceea ce a fost, iar pentru a merge mai departe trebuie să avem curajul să lăsăm unele lucruri în urmă.
Încerc să redescopăr părți din mine pe care credeam că le-am pierdut şi să aflu altele noi. Am revenit la pictură, iar pe parcurs am avut curajul să încerc și chitara, un lucru la care nu m-aș fi gândit niciodată.
Astfel de experiențe mi-au arătat că uneori cele mai frumoase surprize apar atunci când avem curajul să încercăm ceva nou.
Un loc foarte important în viața mea îl ocupă şi muzica. Pentru mine, înseamnă mai mult decât nişte melodii. Este ceva la care mă întorc de fiecare dată când nu știu exact cum să explic ce simt. Este ca o formă de liniște, dar și de evadare din realitate. Muzica mă ajută să mă regăsesc şi spune lucruri pe care eu nu reuşesc să le exprim.
Consider că trecutul va face mereu parte din noi, însă nu trebuie să îi permitem să ne țină pe loc. El poate fi o lecție, nu o închisoare, iar cel mai greu pas este să mergi înainte, dar tocmai acel pas poate deschide o nouă ușă.
