de Sofia Tănase, clasa a IX-a A
Sursă imagine: www.pinterest.com
Primul an de liceu nu înseamnă doar o altă școală, profesori noi sau mai multe lucrări. Este perioada în care începem să ne schimbăm fără să ne dăm seama. Intrăm în clasa a 9-a cu multe emoții, cu frică, cu entuziasm și cu multe întrebări despre cum va fi. Ieșim din ea puțin mai maturi, mai siguri pe noi și cu multe amintiri pe care nu le vom uita.
La început, totul pare necunoscut. Coridoarele sunt aglomerate, oamenii sunt diferiți, iar sentimentul că trebuie să te adaptezi repede este de-a dreptul copleșitor. Mulți dintre noi au simțit teama de a nu fi acceptați, de a nu își găsi locul sau de a nu face față cerințelor. În spatele zâmbetelor și al glumelor, aproape fiecare elev a avut măcar o dată senzația că nu este suficient de bun.
Dar liceul are un mod ciudat de a ne schimba treptat. Începem să legăm prietenii neașteptate, să găsim oameni care ne înțeleg și lângă care putem fi noi înșine. Uneori, simple conversații din pauze ajung să valoreze mai mult decât multe ore de curs. Învățăm că prieteniile adevărate se construiesc din momentele acelea mici: râsete, susținere înainte de teste sau discuții lungi după o zi grea la liceu.
Pentru mine, una dintre cele mai importante schimbări a fost legată chiar de oameni. La început, existau persoane pe care le admiram de la distanță. Mi se păreau foarte sigure pe ele și imposibil de abordat, deși sociabile. Aveam impresia că nu aș putea deveni niciodată apropiată de ele și că suntem prea diferite. Totuși, pe parcursul anului, prin glume și conversații simple în pauze, am început să ne cunoaștem mai bine. Fără să îmi dau seama, acele persoane pe care le priveam cu admirație au devenit oamenii lângă care mă simt confortabil și înțeleasă. Consider că asta este una dintre cele mai frumoase surprize ale liceului: faptul că uneori oamenii pe care îi consideri „prea departe” ajung să îți fie cel mai aproape.
În același timp, liceul ne face să ne descoperim. Începem să aflăm ce ne place, ce ne pasionează și cine vrem să devenim. Poate că pentru prima dată ne gândim serios la viitor și la drumul pe care vrem să-l urmăm.
La finalul clasei a 9-a, realizăm că nu doar programul nostru s-a schimbat, ci și noi. Poate nu observăm asta în fiecare zi, dar am devenit mai curajoși, mai maturi și mai conștienți de noi înșine. Iar dintre toate lecțiile învățate în primul an de liceu, cea mai importantă este că schimbarea nu vine niciodată dintr-odată, ci vine din toate emoțiile și experiențele acumulate, dar și din interacțiunea cu oamenii care își pun amprenta asupra noastră într-un fel sau altul.
