de Păun Cristian-Andrei, clasa a XII-a A
Sursă imagine: www. adevarul.ro
Odată cu începutul anului şcolar, majoritatea elevilor se concentrează asupra drumului anevoios pe care îl vor traversa pâna în vara anului viitor. Fiind elev în clasa a XII-a, simt că mă aflu într-un moment hotărâtor al vieții mele. Gândurile despre viitor îmi ocupă sufletul aproape constant. Emoțiile mele sunt în deplină concordanță cu anul 2024, când România își alege viitorul.
Anul acesta, românii își vor vota reprezentanții în parlamentul țării şi își vor alege următorul preşedinte. Nu trebuie să mai subliniez cât de importante sunt aceste alegeri, cu atât mai mult pentru adolescenți ca mine, care vor împlini optsprezece ani și vor putea vota pentru prima dată în viața lor.
Democrația autohtonă a traversat o perioadă de criză întinsă pe mulți ani. După ce entuziasmul revoluționar i-a determinat pe români să participe în număr mare la alegerile din 1990, interesul pentru desemnarea membrilor clasei politice conducătoare s-a diminuat vizibil și, la aproape fiecare alegere ulterioară, prezența la urne a scăzut. Astfel, la alegerile parlamentare din 2020, s-a înregistrat un record negativ: doar 32% dintre cei cu drept de vot și-au exprimat opțiunea politică.
De ce? Românii cred că membrii clasei politice sunt corupți și incompetenți. Însă totul se poate schimba în 2024. La alegerile europarlamentare din iunie, s-a înregistrat o prezență la urne de 52%, ceea ce reprezintă o rază de speranță pentru sănătatea democrației române, deschizând o perspectivă optimistă privind participarea la votul din toamnă.
România este la răscruce. Cine va câştiga lupta ce se va desfășura în două tururi? Din păcate, eu nu sunt clarvăzător, deci, nu pot să mă pronunț. Însă un lucru îmi este clar: alegerile ce urmează au potențialul de a situa România pe drumul dezvoltării stabile, dar uneori nedemocratice sau pe drumul unei schimbări radicale, cu toate tulburările inerente.
Alegerea va fi a ta!
