de Beatrice Onofrei, clasa a X-a B
Sursă imagine: www.pinterest.com
Adolescența este o perioadă grea, dar foarte importantă: la această vârstă, corpul, dar și mentalitatea noastră intră într-un proces de schimbare. Este un interval de tranziție, în care indivizii încep să își construiască identitatea, să își contureze personalitatea.
Această perioadă de tranziție vine și cu greutăți ori cu probleme existențiale. În multe situații, din cauza mediului neprielnic în care adolescenții trăiesc, pot apărea anxietatea, depresia sau tulburarile de personalitate.
Conform rezultatelor diverselor sturii, la nivelul României, aproximativ 572 000 de adolescenți suferă de anxietate și 154 000 sunt afectați de depresie.
Iar problema principală care se manifestă în cazul acestor tulburări mintale este neputința acceptării de sine.
Acceptarea de sine este procesul prin care noi, ca indivizi, ne putem recunoaște, accepta și chiar îmbrățișa atât calitătile, cât și defectele. Aceasta are o importanță semnificativă pentru sănătatea emoționala și pentru starea de spirit a individului. Chiar dacă ar trebui sa fie o normalitate, mai ales în viețile adolescenților, acceptarea de sine este tot mai rar întâlnită.
O simplă glumă sau o vorbă spusă fără rost poate crea complexe, poate da sentimentul de inferioritate unui tânăr și poate genera probleme pe termen nedeterminat.
Într-o lume în care nu ar mai exista conflicte copilărești, comparații și altele de genul acesta, tinerii – și nu numai – ar putea duce o viață mult mai ușoară, fără a simți teama că ar vor fi judecați de cei din jur.
Chiar dacă uneori am vrea să schimbăm o mulțime de lucruri la noi înșine, este necesar ca mai intâi să realizăm că nu tot ceea ce nouă nu ne place este cazul să fie schimbat, iar apoi să ne acceptăm pentru a ne putea dezvolta într-o manieră armonioasă.
Schimbarea nu ar trebui să fie declanșată de cauze exterioare, ci doar de impulsuri interne, de propria inițiativă și voință.
