Istoria artei cinematografice

de Albu Mădălina, clasa a XI-a C

            Cinematografia este o artă care merită preţuirea tuturor, dat fiind faptul că, în spatele acesteia, există un adevărat istoric în ceea ce priveşte apariția și evoluția instrumentelor utilizate în crearea filmelor, precum și tehnicile de lucru.

            Primul instrument ce permitea capturarea și redarea mișcării în imagini este fenakistoscopul, inventat de fizicianul belgian Joseph Plateau în 1832.

            În 1894, americanul Thomas Edison inventează kinetoscopul, aparat care putea reda imagini în mișcare, cu o frecvență de 45 de imagini pe secundă. Aparatul folosea benzi de film perforate pe margini, iar imaginile luminate prin transparență puteau fi urmărite printr-o lentilă, însă filmul putea fi vizionat doar de o singură persoană.

            Perioada filmului mut este cuprinsă între 28 decembrie 1895, până la apariția primului film sonor, în anul 1926. Frații Lumière, Auguste și Louis, au inventat cinematograful, utilizând un aparat ce a plecat de la kinetoscop, oferind posibilitatea de a proiecta filme pe un ecran. Aceștia au realizat primul lor film, „La sortie des ouvriers de l’usine Lumière” („Muncitorii părăsind fabrica Lumière”), dând naștere unei noi arte, cea cinematografică.

            Unul dintre starurile filmelor mute este chiar Charlie Chaplin, actor, regizor și comediant englez. Acesta este considerat simbolul filmului mut și primul mare star al Hollywood-ului, cele mai renumite filme ale sale fiind „City Lights” („Luminile orașului”), „Modern Times” („Timpuri noi”) și „The Great Dictator” („Marele dictator”).

            Pe 8 octombrie 1927 are loc lansarea primului film sonor, „The  Jazz Singer” („Cântarețul de jazz”).  Apariția filmului sonor constituie pentru spectatori o experiență deosebită, prin prisma faptului că era permisă sincronizarea sunetului cu imaginea. Pentru ca acest film să poată fi vizionat, a fost utilizată o instalație de sunet care funcționa pe baza unor tuburi electronice cu difuzoare (un amplificator). Cu toate acestea, amplificatorul nu a fost suficient, pentru că era necesară o corespondență fidelă sunet-imagine. Acest impediment a fost soluționat prin înregistrarea optică la acea vreme, iar pentru a se putea obține o calitate superioară a sunetului redat a fost necesară creșterea vitezei de deplasare a filmului prin proiector, transformată de la 16 imagini, la 24 imagini pe secundă.

            Prima încercare de film color aparține lui Georges Méliès, în jurul anului 1900, acesta colorând manual fiecare imagine în parte, cu ajutorul unor lupe puternice.

            În anul 1903, frații Lumière realizează un nou tip de film color, bazat pe procedeul numit „Autochrome” ce consta în folosirea unui film alb/negru pentru negativ, iar la trecerea pe pozitiv, trei filme alb/negru care  conțineau fiecare un sensibilizator de culoare (amidonul). Firma Urban & Smith a creat o nouă tehnică numită „Kinemacolor”, prin care se realizau doar două expuneri ale peliculei  monocrome (alb-negru), prin filtrele roșu și verde. Nu puteau fi obținute nuanțe pure de albastru sau alb, dar datorită iluziei optice, imaginea era mult mai fidelă celei reale.

            Procedeul  Multicolor  (1928-1932) a avut cel mai mare succes în America, fiind utilizat în filmul „Animal Crackers” din anul 1930.

            Procedeul Kodachrome consta în faptul că înregistra imaginea, prin filtrele verde și roșu, pe două pelicule separate. Ulterior, acestea erau utilizate pentru a căpăta culoarea complementară (roșu-portocaliu, respectiv verde-albăstrui). Se obținea un pozitiv cu emulsie pe ambele părți, culorile fiind imprimate pe fiecare parte.

            Procedeul Technicolor, apărut după 1920, a fost utilizat în filmul „Gone with the wind” („Pe aripile vântului”) care a deținut, decenii la rând, primul loc la încasări.

            Cei interesați de arta cinematografică știu, probabil, că primul film  color românesc a fost „Nufărul roșu”, realizat în anul 1955.

            De-a lungul timpului, oamenii au inventat numeroase aparate cu scopul de a crea filme, metodele îmbunătățindu-se rapid. În ziua de astăzi, un film se poate realiza mult mai ușor, având la îndemână nenumărate instrumente și tehnici de lucru, dar fără timpul depus de cei care au inventat primele aparate pentru arta cinematografică, nu s-ar fi ajuns până aici.

One thought on “Istoria artei cinematografice”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente Uncategorized

Interferenţe culturale, conexiuni şi schimburi de valori în spaţiul românesc

de Trandafir Cristina-Ioana, clasa a X-a B             Parteneriatele școlare au avut întotdeauna un impact puternic asupra sensibilității și expresiei culturale ale elevilor, precum și asupra competențelor lor sociale și civice. Răspunzând cerințelor sociale și comunitare, școala trebuie să orienteze întregul său demers asupra elevilor, iar transformarea reală a acestora în actori principali ai demersului […]

Read More
Limbi străine Uncategorized

Men in Early Modern England and Contemporary Romania

Early modern England was a complex society in which hierarchy, social roles and gender counted. They all had a serious impact on the lives of both men and women. The biblical advice was that women should keep to the house and men should see to the outside world, raising their children with the fear and […]

Read More
Pe aripile fanteziei Uncategorized

Ziua Culturii Naționale – zbor printre cuvinte

„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?” de Cristina-Ioana Trandafir, clasa a X-a B Creații plastice realizate de Eric Ștefan Oprea, clasa a VI-a A Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie? să rămâi o frântură din inima mea! Codrii tăi deși, nestrăbătuți, să istorisească etern povestea neamului! Pieptul de piatră al Munților Carpați să îmbrățișeze cerul […]

Read More