de Antonia Mîndru, clasa a XI-a B
„Noaptea Bibliotecii” a devenit o inedită tradiție a Bibliotecii Județene „I. N. Roman” Constanța. Sâmbătă, 24 septembrie 2022, acest eveniment cultural și-a desfășurat cea de-a douăsprezecea ediție, atrâgând, ca de fiecare dată, un public numeros și variat. Ușile instituției s-au deschis larg, invitând vizitatori de toate vârstele să cunoască biblioteca într-un context diferit de cel cotidian.
Evenimentul a început oficial la ora 16:00, fiind inaugurat de concertul de promenadă susținut pe muzica militară a Forțelor Navale Române – dirijor colonel dr. Cornel Ignat. Pe platoul din fața bibliotecii, au răsunat imnul național, fragmente din Rapsodia Română, ritmuri de dans popular dobrogean și, bineînțeles, câteva cântece marinărești, pe care audiența le-a intonat alături de membrii fanfarei. Reprezentația s-a încheiat cu marșul formației părăsind „scena”, în timp ce publicul saluta militărește, aplaudând prestația impecabilă. Toți s-au îndreptat apoi către intrarea centrului cultural.
Observând mulțimea de oameni pășind nerăbdătoare pragul, a răsărit imediat întrebarea: cine sau ce îi atrage la acest eveniment? Se regăsesc între vizitatori numai cititori fideli, iubitori ai culturii sau și persoane interesate de șansa descoperirii secretelor unei biblioteci?
O scurtă privire aruncată programului a lămurit totul: mic sau mare, lector sau scriitor, amator al artelor ori pionier al științei – oricare dintre participanți era întâmpinat cu activități pe măsură. Nici nu-i de mirare că, în scurtă vreme, holurile au fost copleșite. Părinți și bunici se trezeau purtați în toate direcțiile de copiii entuziaști, gata să participe la toate atelierele din program. Grupuri de elevi forfoteau neastâmpărate, grăbite să se înscrie la Biblio Expres – traseu intuitiv, presărat cu indicii – sau iscodind fiecare sală, în căutarea altor activități tentante. Chiar și adulții, deși mai rezervați, participau la explozia de energie, admirând spațiile minunat decorate și numeroasele expoziții de carte și pictură.
În mulțimea pestriță, uniformele cafenii ale cercetașilor filialei Dacia Pontica atrăgeau privirile la fiecare pas. Ce i-ar aduce pe tinerii exploratori la un astfel de eveniment?
„Cercetașii au parte de o educație ‹‹altfel›› în timpul lor liber” a afirmat Mihaela Florescu, coordonatoare a grupului. „Majoritatea activităților lor se desfășoară, bineînțeles, în natură, dar au nevoie să ia contact și cu latura culturală a existenței, nu numai cu cea practică. De aceea, le îmbogățim experiența prin participarea la ‹‹Noaptea Bibliotecii››.”
La etajul întâi, secția de împrumut pentru copii, cei mici erau antrenați în diverse jocuri de societate și sesiuni de lectură interactivă. Un invitat special al serii, profesorul scriitor Petcu Abdulea, le-a recitat din volumele sale de versuri pentru copii, afirmând că „Cititul te face chiar mai frumos fizic!” și îndemnându-i pe tineri să dedice multă atenție și timp cărților. Coridorul aceluiași etaj era animat de atelierul de caligrafie coordonat de Gabriela Neagu, „cititoare și prietenă a bibliotecii”. Decorul activității îl constituia expoziția „Lumea văzută prin ochii mei”, vernisaj al lucrărilor Gabrielei. Întrebată cum a găsit curajul de a-și expune desenele publicului, aceasta a răspuns că „Este cea mai ușoară modalitate de a transmite lumii ce simt, deci nu pot greși, alegând să le vorbesc oamenilor prin desen.” Nu se teme de felul în care ceilalți i-ar putea interpreta lucrările, căci „am învățat de la un pictor că în artă nu exsită greșeli, ci numai accidente fericite.”
În contrast cu atmosfera artistică, Sala de Literatură de la etajul al doilea găzduia „Ingineria ecologică planetară: cheia unui viitor sustenabil” , prezidată de biologul Dan Răzvan Popoviciu, lector universitar dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, din cadrul Universității „Ovidius”, Constanța. Adresată copiilor și adolescenților, discuția trata problema încălzirii globale, provocându-i pe participanți să analizeze avantaje/dezavantaje și să propună soluții de combatere a acestui fenomen.
Aula bibliotecii era, între timp, plină până la refuz. Motivul? Atelierul de dezvoltare prin joc, coordonat de Arina Cojocaru – actriță, trainer și consilier de dezvoltare personală. Alături de trupa de teatru Praf de stele, moderatoarea activității a propus celor prezenți să descopere importanța lucrului în echipă și nesfârșitele perspective oferite de imaginație. Voluntari din public au fost invitați să coboare din amfiteatru, pentru a experimenta senzațiile fascinante ale prezenței pe scenă. Acest atelier a constituit unul dintre cele mai mari succese ale serii, judecând după entuziasmul și declarațiile participanților.
Mi s-a părut o activitate complexă și foarte importantă pentru copii, ba chiar și pentru adulți. A fost un foarte distractiv exercițiu de dezvoltare personală și mi-ar plăcea să mai am parte de astfel de experiențe.
(Antonia, cls. a VI-a, Școala Nr. 24 „Ion Jalea”, Constanța)
A fost minunat! Eu visez să devin actriță. Deci, am încercat să fiu cât mai activă, să interacționez mult cu cei de pe scenă și să iau parte ca voluntar la situațiile experimentale. Vreau să ajung să ma simt confortabil în atenția publicului și să fiu obișnuită să-mi asum diverse roluri, în așteptarea momentului în care eu însămi voi fi cea care joacă.
(Tara, cls. a VI-a, Școala Nr. 24 „Ion Jalea”, Constanța)
Superb! Eu am făcut cursuri de teatru timp de 3 ani și, la fel, m-ar tenta și pe mine să devin actriță. Cred că este ceva care mi se potrivește și mi s-a confirmat, dat fiind că am ieșit pe scenă la mai multe activități și chiar m-am descurcat.
(Miruna, cls. a VI-a, Școala Nr. 24 „Ion Jalea”, Constanța)
Când spectatorii din amfiteatru s-au mai rarefiat, puținele persoane rămase au avut parte de o plăcută surpriză: Niță Eric (clasa a VI-a, Școala Nr. 24 „Ion Jalea) a interpretat ad-hoc, la pianul clasic din dotarea bibliotecii, câteva piese muzicale clasice, încântând auditoriul. Inițiativei s-au alăturat și alți participanți, mai mult sau mai puțin experimentați în practica instrumentului, astfel încât, timp de aproape o oră, în Aulă s-a desfășurat un concert susținut de nebănuiți artiști.
Printre activitățile prelungite până la o oră târzie s-a numărat și turul ghidat al bibliotecii. Acesta a inclus prezentarea tuturor sălilor și dotărilor, precum și o vizită la subsol, unde se află arhiva instituției. „Motivul pentru care mă aflu aici este fondul de carte veche al Bibliotecii Județene.”, a declarat Radu Ion, pensionar și student la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Ovidius”, Constanța. „Pentru unul dintre cursurile la care asist, am ales să analizez o creație a lui Ion Barbu, poezia „După melci”, și aflasem că în arhiva bibliotecii se află un exemplar rar, o ediție unicat a acestui poem, pe care am ținut neapărat să o văd.”
Într-adevăr, volumul sus-amintit a fost prezentat în cadrul turului bibliotecii, alături de interesanta sa istorie. La cererea unor prieteni ai scriitorului, poemul „După melci” s-a tipărit separat, într-o ediție ilustrată de Mihai Teișanu. Din nefericire, intenția de a face o surpriză plăcută s-a transformat într-un act de insultă la adresa lui Ion Barbu. Acesta a fost profund nemulțumit de maniera ludică în care pictorul îi interpretase grafic cunoscutul poem filosofic, motiv pentru care a reacționat solicitând retragerea cărții din librării și incinerarea tuturor copiilor. Printre puținele exemplare care au supraviețuit se numără și cel atent pus la păstrare în arhiva Bibliotecii „I. N. Roman”. Tezaurul de carte veche nu se limitează, însă, la acest volum. Au mai fost scoase la lumină „Flori de mucigai” – ediție cu autograf și autoportret schițat de Tudor Arghezi pe versoul copertei întâi, cărți legate în pânză sau broderii complicate, unele purtând semnătura Reginei Maria a României, opere tipărite în limbile ebraică, latină, otomană, în slavonă și română, scrise în alfabetul chirilic. Timp de aproape 40 de minute, volumele îngălbenite și-au recăpătat strălucirea prețioasă sub privirile incitate și admirative ale vizitatorilor.
Treptat, zgomotul de pe coridoare s-a transformat în murmur, anticipând finalul evenimentului. Mulțumiți, ducând cu sine cărți în dar și o experiență frumoasă, vizitatorii s-au îndreptat către ieșirea din bibliotecă. În opinia unui cadru didactic participant, prof. înv. primar Camelia Șoptelea, „organizarea unui eveniment precum „Noaptea Bibliotecii” a fost absolut binevenită. Nu toată lumea cunoaște oportunitățile pe care le oferă o astfel de instituție. Mi-a plăcut să văd acest spațiu deschis, dăruind tuturor ocazia să privească mai mult în interior. Decorul și prezentarea prietenoasă i-au atras, poate, chiar și pe cei mai puțini avizi de lectură, ceea ce este un lucru bun.”
Într-adevăr, „Noaptea Bibliotecii” relevă potențialul nebănuit al gazdei sale. Mai mult decât o instituție, biblioteca poate fi un context, în care toate formele de cultură se manifestă natural. Muzică, desen, teatru, știință, tehnologie, istorie, literatură își găsesc ordinea și rolul, într-un astfel de spațiu care le aliniază. Biblioteca nu ar trebui asociată exclusiv cărților și cunoașteii scrise. La o analiză mai atentă, aceasta întrunește toate elementele care vin în completarea intelectului unui individ.
